DILI, STLTIMORLESTE.com – Ministeriu Agrikultura Pekuaria Peskas no Florestas (MAPPF) hamutuk ho organizaun UNESCO rekolha dadus ba biodiversidade area protejida marina tasi, nuudar parte ida husi Parque Nasional Nino Konis Santana Lautem.
“Ami halao sorumutu nee kompostu husi MAPPF, Ministeriu Turizmu no Ambiente hamutuk ho Autoridade Munisipiu Lautem nian, Administrador Postu Administrativu husi postu neen (6), ho objetivu rekolha dadus no infomasaun sira neebĂ© ligadu ho biodiversidade area protejida marina tasi nian neebe parte ida husi Parque Nasional Nino Konis Santana,” hatete Sekretariu Estadu Florestas, Fernandino Vieira da Costa ba jornalista sira iha Uma Adat MAPPF Komoro, Tersa nee (15/07/2025).
Nia dehan, agora daudaun iha ona ekipa trabalhu neebe mak hanesan linha ministerial, durante fulan hirak liu ba halo servisu no agora daudaun servisu ida nee ita atinji ona 99%, hela deit 1% para finaliza servisu, liu-liu oinsa atu bele halo servisu hodi eleva estatutu Parque Nasional Nino Konis Santana hodi rejistu ba iha Organizasaun Mundial UNESCO nia.
Tanba nee sira halao sorumutu nee hodi hatene no fo informasaun no kompleta dadus neebe iha, hodi nunee tama iha fulan Setembru 2025 Governu TL bele rejistu ona iha Organizasaun Mundial UNESCO iha Paris.
Nia dehan, Parque Nasional Konis Santana sai uniku parque primeiru iha TL, tanba nee liu husi rezolusaun Governu 2007 ita define sai hanesan Parque Nasional, nunee iha 2008 sai hanesan Parque Nasional primeiru iha TL.
Tanba nee Governu nafatin ho protesaun no konservsaun fo nafatin atensaun hodi halo jestaun ba Parque Nasional Nino Konis Santana, hodi benefisia ba povu no nasaun nomos ba komunidade sira nia moris.
Entretantu Koordenador Programa iha UNESCO TL, Adelina Lourdes hatete, husi parte UNESCO durante nee servisu hamutuk ho ministeriu relevante sira liu-liu MAPPF oinsa atu nomeia Parque Nasional Nino Konis Santana sai hanesan meus reserva ba iha TL nian.
Durante nee MAPPF sai hanesan lideransa, lidera prosesu nee tomak husi parte UNESCO nian servisu hamutuk ho Komisaun Nasional UNESCO nomos entidades relevantes oinsa atu prienxe ba iha enkuardamentu neebe iha, ba iha nomeasaun Nino Konis Santana sai hanesan biodiversidade ba iha TL.
“Rekezitus mak dokumentus Iia ita bolu naran doser, ida nee iha area sira neebe mak Governu presiza prienxe, porezemplu ba iha Marina nian, area Tasi, Terestre, komunidade lokal iha Munisipiu Lautem sira nia lalaok, moris area kultura nian, ida nee hotu presiza prienxe hamutuk iha dokumentu neebe mak Governu prepara molok submete ba iha UNESCO Paris,” hatete Koordenador Programa UNESCO iha TL, Adelina Lourdes.
Nia sublina, planu parte husi Governu nia nee iha fulan Setembru tinan nee, tanba nee ohin halo workshop kona-ba halibur dadus ba iha area protejida Marina iha Munisipiu Lautem, liu-liu iha area Parque Nasional Nino Konis Santana, parte ida oinsa atu kontribui mos ba iha nomeasaun Nino Konis Santana sai hanesan biodiversidade iha TL.
(joa)







