DILI, STLTIMORLESTE.com – Xefe Estadu Maiór Jenerál FALINTIL – Forsa Defeza Timor Leste (F-FDTL), Tenente Jenerál Domingos Raul “Falur Rate Laek” reprezenta husi Xefe Gabinete CEMGFA, Koronél Marcelino Ximenes “RIZAI”, abertura ba semináriu ho tema “Ai-laran nuudar Uma, Ai-laran nuudar Esperansa, Sobrevivénsia iha Tempu Funu”, tanba nee aprende iha nee atu sai servi nain.
Nia dehan, ESHANA mak fatin ida neebe fo hanoin no eduka estudante sira hadomi natureza, aprende iha nee atu aprende sai servi nain ba ita nia natureza no benvindu ba estudante foun sira bele mai integra aan iha ESHANA UNTL nian.
Nia tenik, mai aprende iha nee.fila fali ba komunidade nia leet bele fahe esperiénsia saida mak aprende ona oinsa bele kuida natureza.
“Ai-laran nuudar uma, ai-laran sira neebe haleu gerilheiru FALINTIL sira laos deit paisajen maibe mos abrigu, iha momentu nakukun, bainhira kilat tarutu no hamlaha, vejetasaun no ai-hun boot sira oferese seguransa no protesaun ba gerilheiru FALINTIL. Rai udan nia iis, ai nia mahon no manu sira nia lian sai parte ida,” hatete Xefe Gabinete CEMGFA, Koronél Marcelino Ximenes “RIZAI” ba jornalista sira iha Auditoriu FCS/UNTL, Sesta (18/07/2025).
Nia esplika, ai-laran laos deit fo obrigu iha tempu neeba, maibe fo hanoin sira saida mak sira luta duni atu proteje ai-hun idak-idak ne’ebé tahan anin boot sira no abut idak-idak nian.
“Ai-laran laos deit fo abrigu ba imi, maibe mos fo hanoin mai ami kona-ba saida mak ami luta duni atu proteje. Ai-hun idak-idak neebe tahan anin boot sira no abut idak-idak neebe klean iha rai inspira ami atu persiste, atu kontinua iha ami nia luta ba liberdade sobrevivénsia iha tempu funu nian, atu moris iha ai-laran durante funu presiza abilidade no matenek. Hau aprende atu rona ba natureza anin nia lian, animal oin-oin nia komportamentu no lian no komprende sira nia signifikadu,” nia deklara.
Nia koalia, reflesaun final, bainhira haree fali ba kotuk, relembra fali katak ai-laran laos deit fatin fiziku ida neebe sira buka hodi refujiu.
“Maibe sentimentu pertensa hodi prezerva ita nia natureza, nunee husu atu ita hotu kria relasaun ho natureza atu sai nafatin nuudar uma no ponte esperansa ba ita hotu,” nia afirma.
(jen)







