DILI, STLTIMORLESTE.com – Prezidente Republika (PR), Jose Ramos Horta halo abertura ba semana kultural Fitun Fest Internasional Timor Leste iha ambito jogu Comunidade dos Países de Língua Portuguesa (CPLP).
Liu husi Diskursu Prezidente Republika Jose Ramos Horta hatete, sente ondradu hodi halo abertura ba semana semana kultural Fitun Fest Internasional Timor Leste iha Palasiu Prezidensial Nikolao Lobato no Serimonia Abertura FITUN FEST – Festival Internasional Timor Leste ho tema “Fila Fali ba Orijen”.
“Hau nia maluk doben sira husi Komunidade nasaun sira ho Lian Português, Senora no senor sira, belun Timor Leste, partisipante no bainaka sira, Ho ksolok boot mak hau deklara abertura ba Semana Kultural FITUN FEST 2025 – Festival Internasional Timor Leste, tinan ida nee ho tema Fila fali ba Orijen,” dehan Prezidente Republika Jose Ramos Horta iha palasiu Prezidensial Nikolao Lobato Bairo Pite Domingu (20/07/2025).
Prezidente Republika dehan, selebrasaun nee halao iha ambitu Jogu Desportu CPLP ba dala 12, neebe Timor Leste iha onra atu sai uma nain ba dala uluk, hodi halibur joven atleta sira no reprezentante kultural sira husi nasaun maun-alin sira iha demonstrasaun ba unidade, talentu no espíritu fraternu nian.
“FITUN FEST liu fali festa ida. Ida nee mak reuniaun ida ho saida maka define ita, ita nia lian komun, sim, maibe mos ita nia identidade plural, ita-nia memoria hamutuk, no valor kultural no espiritual sira neebe kesi ita la-haree ba fronteira jeografika sira. Hodi selebra diversidade ida neebe halibur ita, ita reafirma ita nia kompromisu atu harii hamutuk futuru ida neebe bazeia ba kriatividade, inkluzaun, orgullu kultural, no solidariedade,” katak PR Horta.
Xefe Estadu dehan, Primeiru no importante liu, Prezidente kumprimenta ho laran-ksolok delegasaun desportu nasional hotu-hotu, neebe reprezenta sira nia nasaun CPLP, neebe iha Timor Leste nia leet. ho espíritu amizade, jogu justu, no nuudar maun alin luzofona.
Jogu sira nee fila fali hafoin paradu naruk ida dezde 2018, tanba mundu neebe iha turbulensia makaas – pandemia global sira, krize ekonomiku sira, no funu sira neebe naruk iha Ukrania, Gaza, Síria, Líbanu, Iraun, no parte sira seluk husi Mediu Oriente – neebe kontinua dezafia estabilidade, pas no reziliensia husi povu sira.
“Hahu fali selebrasaun juventude, kultura no desportu ida nee hanesan símbolu esperansa nian. Ho espíritu ida-nee, hau hatoo hau-nia parabens sinseru ba Asosiasaun ba Empreendedorizmu no Jestaun Kultural Timor-Leste (AEGCTL), neebe lidera husi ninia Prezidente, Sra. Mirabilia F. Sarmento, no ninia membru sira hotu, ba sira nia dinamizmu, aten barani no vizaun hodi organiza festival multikultural ida-nee,” katak Horta.
Nia hatete, kultura no desportu lao hamutuk bainhira koalia kona-ba juventude, koezaun sosial, inkluzaun, no dezenvolvimentu.
PR hatoo mos apresiasaun ba envolvimentu no apoiu institusional husi Governu, partikularmente. Nelio Isaac Sarmento, Ministru Juventude, Desportu, Arte no Kultura, Milena da Costa Rangel, Vise-Ministra ba Asuntu ASEAN nian, neebe sai PR rasik kompaneiru iha eventu ida-nee iha ninia knaar nuudar inan sarani ba Festival ida nee.
Semana ida nee juventude CPLP nian halibur hamutuk iha Dili laos atu kompete deit maibe atu fahe istoria, mehi, no kultura sira. FITUN FEST hanesan selebrasaun furak ida ba diversidade no konverjensia neeba. Ida nee hanesan momentu istoriku ida ba Timor-Leste ba dala uluk Timor Leste sai uma-nain ba Jogu Desportu CPLP nian, no hein atu simu eventu desportivu no olímpiku rejional no internasional barak liu tan iha futuru FITUN FEST laos deit eventu kultural ida nee maka plataforma ida atu fahe valor komun sira no vizaun sira dezenvolvimentu sustentavel nian. Ida nee alina ho estratejia dezenvolvimentu nasional no Objetivu Dezenvolvimentu Sustentavel (ODS), promove inkluzaun, kriatividade, no inovasaun. Eventu nee mos nuudar knananuk ba diversidade kultural povu CPLP nian.
Partisipante neebe partisipa iha eventu nee marka prezensa husi Nelio Isaac Sarmento, Ministru Juventude, Desportu, Arte no Kultura, Milena da Costa Rangel, Vise-Ministra ba Asuntu ASEAN nian, Distintu Membru sira husi Orgaun Soberanu sira Parlamentu, Governu, no Judisiariu, Membru onradu Korpu Diplomatiku no Ajensia Kooperasaun Internasional sira, Mirabilia F. Sarmento, Prezidente Asosiasaun Emprezarial no Jestaun Kultural Timor Leste, Membru Sosiedade Sivíl sira.
(eme)







