DILI, STLTIMORLESTE.com – Visi Primeiru Ministru no Ministru Kordenador Asuntu Sosiais, Mariano Assanami Sabino hatete, papel manorin sira nian importante tebes, atu forma ema sai matenek, liu-liu jerasaun foun sira.
Liafuan nee Visi Primeiru Ministru, Mariano Assanami Sabino hatete bainhira sai orador prinsipal no abertura iha seminariu nasional edukasaun ho tema “Hametin Kolaborasaun Liu Husi Fahe Pratika diak Sira Husi Formasaun Inisial Profesor iha TL”, neebe organiza husi Instituto Catolico para Formasaun Professor (ICFP) hamutuk ho ME, MESSK no Instituisaun akademiku iha City 8 Manleuana, Kinta (04/09/2025).
Nia dehan, IX Governu Konstitusional nia naran, liu-liu Primeiru Ministru, Kay Rala Xanana Gusmão nia naran hakruk fo respeitu ho onra ba maun alin sira hotu, neebe ohin partisipa iha seminariu ida nee.
“Ita apresia no agradese ba apoiu husi Ministeriu Ensinu Superior nomos governu Australia, tanba apoiu iha setor oi-oin. Ita hotu hatene katak, ita nian prosesu konstrusaun estadu ba nasaun no ba karakter, para atu bele reforsa liu tan TL,tanba imi maka eroi boot hodi forma ita nian ema hodi bele kontinua luta. Situasaun laos fasil, ita hakat ba oin ho era teknolojia, neebe mak ohin loron dijitalisasaun lao hela,” dehan Assanami.
Nia hatete, edukador mak atu prepara jerasaun foun sira atu lao ba oin, aspeitu sira nee tenke transforma aan siensia ba responsabilidade ba labarik sira neebe ba oin, ida nee hotu mai husi Professor sira.
“Tanba nee manorin nain sira nian papel nee importante tebes, ho kondisaun saida deit, tanba nee iha governu konstitusional ita hakarak manorin nain sira, doutor infermeiru sira nian tratamentu nee diferente espesiál, tanba husi manorin nain sira mak halo ema nee matenek,” nia haktuir.
Nia akresenta, tanba nee importante tebes iha seminariu ida nee, para fahe ideia no hanoin. Fiar katak, hirak neebe mai nudar Professor, dosentes, nee pangilan hati, mai husi fuan, la mai deit, tanba atu buka osan,la mai deit fatin ou kampu traballu ida, maibe atu forma ema sai ema neebe mak forte.
Nunee mos Adjuntu Embaixador Australia iha TL, Edward Wilkinson hatete, formasaun ba manorin atu haree plataforma ida nee, dezenvolve asuntu importante sira seluk, nomos iha setor edukasaun ida nee iha futuru, kontinua parseiru ho ME no MESSK, hodi apoiu ba setor edukasaun iha TL, liu husi sira nian programa dezenvolvimentu umanu, tanba sira servisu ona ICFP dezde 2016.
“Hau sente onra tebes, atu partisipa iha loron importante idanee, iha abertura seminariu nasional formasaun ba manorin sira.Hau hakarak hatoo parabens ba ICFP, ME, MESSK, Instituisaun akademiku sira hotu neebe kontribui atu halo seminariu importante ida nee,” dehan nia.
Nia hatutan, seminariu ida nee fo oportunidade diak tebes atu fahe espriensia no lisaun sira, hodi fahe entre instituisaun neebe mak parseiru dezenvolvimentu ho ME.
Entretantu Diretur ICFP Baukau, Paul Gilchnst, Fms dehan, pratika diak sira iha formasaun inisial profesor iha Timor Leste,seminariu ida nee maka hanesan parte husi esforsu atu suporta implementasaun ba dezenvolvimentu nasional, neebe fo prioridade dezenvolvimentu ba jerasaun foun TL nian, atu sai edukador matenek, matenek moris diak produtivu, hodi asesu ba edukasaun ho kualidade.
“Importante ba instituisaun sira iha fornesementu edukasaun ho kualidade, atu bele responde ba nesesidade sosial. Iha kontekstu ida nee, universidade sira tenke produs graduadus neebe ho kualidade diak, atu bele kontribui ba merkadu. Formasaun inisial ho kualidade ida nee importante tebes,” dehan nia.
Nia dehan, seminariu ida nee presiza iha kolaborasaun neebe forte entre instituisaun akademiku no komunidade, atu bele halo intervesaun ICFP servisu hamutuk ho MESSK, iha parseria estratejiku atu fo kontribuisaun ba kualidade formasaun ba edukador sira iha TL. Parseria ida nee bazei ba prioridade sira neebe iha, atu garante katak, formasaun ba edukador sai sustentabilidade no inkluzivu.
Iha fatin hanesan, Ministru Ensinu Superior Ciensia no Kultura (MESSK), Jose Honorio da Costa Pereira Jeronimo hatete, seminariu nee organiza husi Institutu Formasaun Baukau, neebe koalia liu kona-ba formasaun Inisial ba estudante.
“Ita boot sira hatene Institutu Katólika formasaun Baukau oferese nia graduadu lubuk ida. Iha Ministériu Edukasaun halo rekrutamentu sira hetan kandidatu neebe diak mai husi institutu nee. Tanba nee sira hakarak sai profesór tanba laos manan osan maibé tanba responsabilidade ba ita nia jerasaun tuir mai. Profesór iha buat ne’ebé todan la’ós kman. Hanorin sai ita nia estudante sira hodi fururu sai líder,” nia tenik.
Nia hatutan, enkoraja Institutu Katólika formasaun Baukau atu kontinua hanorin másimu no ho resposabilidade, atu nunee bele hetan profesór neebe kualidade diak iha futuru.
Jornalista: Jacinta Sequeira
Editora: Domingas Gomes







