Governu Prezisa Fanu Setor Turizmu no Agrukultura

Natar iha Vemasi. (Foto: Espesial)

BAUKAU, STLTIMORLESTE.com – Tuir perspetiva akademista, kresimentu ekonomia iha Timor Leste sei kiik, tanba nee tempu ona Governu hamutuk ho Autoridade Munisipiu sira fanu setor turizmu no agrukultura.

Akademista Marçal Vitor Soares hateten, Timor Leste restaura ona loron restaurasaun indepedensia ba dala 23, maibe aspektu ekonomiku iha Timor Leste sei enfrenta dezafiu, nunee tinan 23 nuudar momentu importante ba Timor Leste atu halo evaluasaun no kria dezenvolvimentu sustentavel no inkluizivu nian, tanba durante nee aspektu ekonomiku kresimentu ekonomika iha Timor Leste sei kiik liu.

“Prezisa dezenvolve no diversifika setor agrukultura no turizmu, tanba sira nee mak setor potensial sai rekursu ekonomiku ba iha dezenvolvimentu sustentavel Timor nian,” hateten akadesmista nee ba STL iha Vila Nova Baukau, Kinta (22/05/2025).

Nia sublina, durante Timor ukun aan, mezmu iha rekursu balun hanesan mina no gas dezenvolve ona fo benefisiu ba nasaun, maibe tempu ruma sei iha redusaun, tanba nee setor seluk neebe potensial hanesan agrukultura no turizmu tenke tau importansia hodi dezenvolve no diversifika nunee fo benefisiu ba povu no nasaun.

Nia fundamenta, mezmu Timor Leste iha natar barak hetan abandona neebe mosu razaun impaktu mudansa klimamatika, maibe tuir lo-loos hamosu politika konstrui barazen salva udan been, nunee bainhira udan been menus no laiha bee, foti bee husi barazen oferese ba natar sira.

“Iha nasaun seluk referensia iha ita haree ema halo sistema konserva udan been, udan been la dun iha, foti ida nee fornese ba natar sira, maibe ida nee ita la tau importansia,” hateten Marçal.

Nia relata, tuir dadus estatistika nasional ba area agrukultura nian neebe hatudu 27% kultiva kada tinan, maibe daudaun foin atinji deit 18%, tanba nee too ona tinan 23 kontinua fo impaktu ba kresimentu ekonomika nasaun nian.

Atu eleva setor agrukultura, Governu hamutuk ho Autoridade Munisipiu sira tenke esforsu liu husi moderniza sistema agrukultura no hamosu programa kontinuidade ba agrikultores sira, nunee agrikultores sira komprende hodi tulun setor agrukultura no seluk tan, tanba setor agrukultura la iha produsaun fo impaktu mos ba setor seluk.

Nia hateten, setor turizmu iha Timor Leste liu-liu iha Munisipiu Baukau, fatin turizmu barak atrai turista internasional no nasional, tanba kada fulan hetan vizita husi turista sira, maibe laiha rendimentu diak.

“Setor turizmu, fatin turizmu iha Baukau balun atrai turistas sira mai vizita bele mos fo rendimentu diak neebe suporta ba produtu internu brutu nian, maibe ita ladun dezenvolve,” hateten Marçal.

Tuir observasaun STL nian iha Baukau nota, kona-ba natar sira neebe iha Suku Buruma, Kaibada, Tirilolo balun hetan abandona, tanba razaun irrigasaun la fornese bee no setor turizmu nian hanesan fatin turizmu iha area Uataboo, Aldeia Tasi, Suku Buruma Postu Administrativu Baukau Vila, neebe kada semana simu vizitante husi fatin oin-oin, maibe laiha rendimentu.

Liga asuntu nee, STL tenta atu konfirma Prezidente Autoridade Munisipiu Baukau, Veneranda Lemos, maibe Xefe Gabinete informa, Prezidente sei okupadu ho servisu balun.

(ter)

Share it :

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *