DILI, STLTIMORLESTE.com – Tuir Organizasaun Naun Governamental Asosiasaun Hak nia observasaun katak, durante nee Portu Baia Tibar hatama reseita ba estadu, tanba kontentor tama barak.
Lia hirak nee hatoo husi Vise Direitor Dahuluk Asosiasaun Hak, Antonino de Limas ba jornalista sira iha nia knaar fatin Farol, Kinta (26/02/2026) hatete, Portu Tibar nee negosiu entre governu ho kompanhia neebe iha kontratu lao agora.
Visi Diretor dehan, Portu Tibar nee bele dehan hatama osan barak, no espetasaun nee Portu Tibar bele kontribui reseita ba estadu bele boot liu, tanba kada loron kontainer tama sai hodi hatun sasan.
“Tuir informasaun neebe ita iha sempre iha reseita tanba operasaun hotu-hotu iha Portu Tibar. Ita hatene sobu, hatun no hasae sasan iha Portu Tibar, kontentor sira tama barak signifika iha reseita,” dehan Vise Direitor.
Nunee mos Eis Primeiru Ministru, atual Sekretariu Jeral Partidu FRETILIN, Marí Bim Amude Alkatiri liu husi palestra hatete, Portu Tibar ida halo seidauk bele instrumentu ida, atu produs retornu ba investimentu ida.
Eis PM Mari dehan, tinan kotuk vizita ba Portu Tibar, husu ba sira, Portu nee ninia objetivu primeiru laos deit atu sosa sasan hatama mai Timor. Atu sai Portu ida neebe bele importa no re-exporta. “Tanba nee dala hira ona mak imi halo ida nee, sira dehan dala ida deit. Kontentor hira, sira dehan kontentor rua,” katak Mari.
Nia reforsa, Portu boot nee halo deit dala ida no kontentor rua. Sira dehan, sim, mak nee deit, depois husu, balansu entre importasaun, saida mak faan ba liur, nee saida, sira dehan sira sempre tama nee mais menus 90% sai 3% deit, nee mak realidade.
Nia hatutan, Portu ida halo seidauk bele instrumentu ida, atu produs retornu ba investimentu ida neebe halo ona ba Portu ida nee, seidauk. Maibe, atu halo ida nee, Portu nee infraestrutura laiha retornu direitu, signifika estajiu dezenvolvimentu ekonomiku nee mak tenke aumenta.
“Ita tenke faan tan sasan barak liu, ita tenke hatene halo ekonomia nee ida produtivu, produs sasan barak liu, se ida nee la akontese Portu nee aban bainrua ema balun tau naran Elefante Branco. Tanba, infraestrutura mesak deit, nia nunka bele retornu, nia so iha retornu bainhira nia serve ekonomia ida dezenvolve nia an lori retornu nee mai,” katak Eis PM.
Tuir imformasaun neebe iha, molok nee iha loron 12 Janeiru 2026, Autoridade Aduaneira Alfandega Timor Leste rekolha iha 2025 reseita hamutuk milhaun US$ 120 resin.
(eme)







