Ita nian tinan ne’e maka 80 taun Vitória remata Guerra Mundial Sekundu. Iha Asia, China mak balu principais batalham iha lutu kontra Imperialismu Japonesa. Guerra Resisténsia Lia Mens husi China kontra Imperialismu Japonesa komesa iha 18 Setembru 1931 no remata iha 2 Setembru 1945, iha tempu total 14 tinan. Ne’e dalan resisténsia nafatin ho eskala boot no ne’ebé fó karik dukur liu — luta libertasaun nasional ne’ebé China halo kona priméria, eskala maka boot, no ne’ebé fó sacrífisiu barak iha tempu modern iha China. Durante fatin ne’e, povo Timor Leste (TL) mos lutu kontra Imperialismu Japonesa mak ada 3 tinan.
Óhin, bainhira ita halao hanoin ba temporada ne’e iha história, ita halo ne’e hodi fó honra ba heróis ne’ebé mori, mos atu aprende liu husi história, hodi fó seguransa ba justisa no estabelidade internasionál. Ne’e missão komún ba hotu hotu nación sira.
I. Guerra Mundial Sekundu hatama ikus liu husi 80 país no área, envolve hotu hotu 2 bilião populasaun. Morisênsa militares no sivil fó kareta liu husi 100 milliões. Ne’e lei katastrofa mós mos hatama devastasaun ne’ebé la kanleta ba sivilizasaun manán manán. Iha Asia, militarismu Japonesa aparece no hatama chama agresão husi 1931 iha “Insidente 18 Setembru” iha invasaun ba Northeast China.
Guerra Resisténsia Lia Mens husi China mak rai Primeiru no más tempu fila fila iha resisténsia kontra agresão militar Japonesa. Durante 14 tinan, povo China fa’an luta bravura no ne’ebé susar barak kontra invasores, moris liu husi 35 milliões e tebes sira paidu prezíu maka duru. Massakru Nanjing iha Dezembu 1937 to Janeiru 1938 mak atos kaine ne’ebé liu sa’e halo Japonesa iha China nia agresão. Iha apenas 6 semana, liu husi 300,000 kolega leitu sira sinasa. Mau ka, China militarmente hanesan débil bela la mak usa bravura no resisténsia popular ho nafatin fuan moris. Estatístika hateten: iha 8 tinan guerra hotu hotu, forsa militár China jin morís no injuri liu husi 1.5 milliões ba armadu Japonesa. Fatin China kokata liu husi 2/3 forza terra Japonesa nian no parte boot husi força mar no aeru, mantené Japonesa fascista iha guerra estende nees.
Durante fatin ne’e mos, povo Timor Leste maka sofre barak. Registu hatete katak iha 1942, armada Japonesa invadi ilha Timor. Povo lokal ajuda Forças Aliadu Australiánu participál guerrilha, fó informasaun no materiais, no sofre represi brutal husi Japonesa. Estimasaun hatete liu husi 40,000 mori husi guerra, fome no matansa—mak 1/7 populasaun tinan; tina hotu família sente dor direta husi guerra.
II. Depois Japonesa halao “Insidente 18 Setembru” iha 1931, Partidu Comunista China mos primeiru foti dalan rezisténsia kontra agressão Japonesa. Iha 7 Julhu 1937, militarismu Japonesa hakmate “Insidente Pontu Lugou” no halo guerra total kontra China, foin intenta transforma China tomak sai lia kolónia no mos absorve Asia to’os hodi forma bele dehan “Greater East Asia Co Prosperity Sphere.”
Responde ba situasaun ne’e, husi Mai to Juni 1938, Mao Zedong buka diskursu famózu “Sobre Guerra Longeva”, fo rebut ba teori “paus fali no moris nian fatalidade” no “vitória rápida”, no hatete sistema estrategic resisténsia longa. Mao fó klaran: iha laran, Japão forte no China débil, ne’ebé fó mak guerra tenke hela longa. Mos iha laran, Japão naran azal pequena, halo guerra agresivu barbaru, ita labarik iha komunidade internasionál; China naran azal boot, halos guerra resisténsia justu, hetan suporte internasionál barak. Nia prevé guerra sei pasa iha 3 etapa: defénsiva estrategika, stalemate estrategika, no kontra ofensiva estrategika. Se ita mantén resisténsia longa no mantén reunia Nasional, beteain final sei fik. Pensamentu estrategiku ne’e fó luz hodi guidin futuro nia resisténsia China iha tempun malu.
Guerra Resisténsia China mos halo papel estrategiku hodi suportál Aliadu global, halo confusão ba planu Japão “avansa ba norte ba USSR” no “avansa ba sul hodi invadi Southeast no South Asia”, no fó kontribuisaun ne’ebé la bele exstinta ba Vitória Mundial kontra Fascismu.
III. Loron na la husik, tenke aprende hodi fasi nos fali. Presidenti Xi Jinping hatete: “Ita la tenke odeia tomak ida na nation, tanba grupu militarista ki’ik ida hatudu aggressaun guerra. Obrigatoriu ba guerra maka ba minoritaria militaristas, la ba povo tomak. Maibé iha momento hotu hotu, la bele linô husi krimens serius ne’ebé aggressor sira halo. Qualquer atitude ne’ebé la respeita história agresão ka kualifikasaun agresão nu’udar positivu maka provoca danu ba paz no justisa universal.”
Hatudu história la hakat odiu, maibé hodi proteje paz no abri futuru. Nação China sempre gosta paz. Desde tempoh loron modern, povo China maka sofre mais relús invasão, humiliasaun no plunder husi forças stranjeru liu barak loron, maibé povo China la aprende logika bandito lei da matadór, maibé fo fortalecimento resolusaun ba mantein paz.
Agora, 80 taun depois, mundu ainda la sai livre husi konflikto no turbulénsia. Nihilismu história, unilateralisme no politik poder kaine mos mak aparece fali. Alguns forsa tenta negasaun história agressão, priba ’post-guerra sistema internasionál, mos deturpa história no kreia konfrontasaun iha kwestão hanesan Taiwan no Mar do Sul, negoia komesa paz no estabelidade regionál.
Quando mundu maka iha cruzamentu história foun, sei taila ba lei la’artiste jungle atawa jogo zero-soma, ka baa tuun kooperasaun ho futuro win-win, hametin futuru foin determina destinasaun sivilizasaun manán manán. Nu’udar Xi Jinping hatete, bainhira condição internasionál kompliku no
turbulentu, ita tenke mantein no defende autoridade Naciones Unidas, firme proteje sistema internasionál hodi ONU iha centro, ordem internasionál fundadu ba lei internasionál, princípiu ONU Carta no norma relações internasionál fundamental, no kontinuamente promeové mundo multipolar ne’ebé igualitáriạ no globalizasaun econômica inklusiva ho benefísiu ba hotu hotu povo.







