DILI, STLTIMORLESTE.com – Institutu Profisional São João Baptista (IPJB) ohin realiza seminariu sientifiku ho nia tema “Filozofia Edukasaun ba Libertasaun Estudante”.
Objetivu husi seminariu nee mak buka atu suporta malu liu husi atividade sira ho esperiensia no kapasidade neebe pesoal idak-idak iha hodi kapasita malu, nunee ho esperansa moris iha futuru bele responde ba nesesidade moris ho kualidade neebe realistiku.
Tuir orador Cesar Ferreira Amaral katak, nia sei koalia iha nivel teoria filosofia boot sira atu hateke fila fali ba realidade edukasaun iha Timor Leste, tanba teoria hanesan lampra ida hodi leno ita nia dalan.
“Hau sei koalia barak iha nivel teoria no filosofia atu lori ita hateke ba realidade edukasaun iha Timor, publiku dehan teoria la importanten maibe nee sala, teoria nee importante la halimar, husi teoria nee nuudar lampra ida atu leno ita hodi labele sees husi lao sala dalan iha realidade sira,” katak Cesar ba jornalista sira, hafoin sai orador prinsipal ba seminariu iha Salaun IPJB, Sesta nee (11/04/2025).
Orador nee tenik, ema neebe mak hatene barak nia sempre humilde ka haraik aan, tanba sokrat filosofu boot ida hatete , semakin ita hatene semakin ita la hatene buat ida, nia fraze famozu neebe ita rona beibeik mak so sei ke nada sei, hau hatene katak hau la hatene buat buat ida.
Nia haktuir, pergunta filosofiku neebe mak filosofia edukasaun fo ba ita atu hanoin liga ho tema nee mak iha edukasaun atual nuudar instrumentu ba libertasaun ka instrumentu ba kompetisaun husi filosofia edukasaun nian neebe ita presiza hanoin.
“Filosofia edukasaun nee hakat liu no boot liu siensia nia abut husi edukasaun nee rasik perguntas kritiku sira sempre mosu dehan edukasaun nee saida no edukasaun nee atu lori saida mai ita, serake edukasaun nee too deit serve iha merkadu ou nia hakat liu ida nee, produz ema sai makina neebe mai ho difinisaun, konsidera ema hanesan rekursu ka, konsidera ema nuudar ema,” katak nia.
Nia hatutan, iha pergunta neebe sempre mosu katak ita hadomi matenek nee oinsa, ema hadomi ema, maibe tanba sa ita hadomi fali matenek, katak ema sira neebe mak estuda filosofia, matenek boot iha area filosofia sempre hateten ba sira matenek laiha.
Iha fatin hanesan, Prezidente Komisaun, Guilermino da Silva afirma, seminariu ida nee nuudar espasu publiku ida atu fahe hanoin sira entre orador no partisipantes sira sai hanesan bukae ida ba foinsae sira atu prepara sira nia aan diak liu tan.
“Husi nee bele lori sira oinsa atu hatene sira nia papel nuudar foinsae ida neebe sai hanesan ajente ida ba kontrolu sosial, sai mos hanesan trasformador sosial hodi bele forma sira bele iha pensamentu kritiku no hanoin neebe konstrutivu,” nia akresenta.
(EST 2)