DILI, STLTIMORLESTE.com – Husi fulan Janeiru too Marsu diresaun husi Ministeriu Interior (MI) rejistu krimi hamutuk 92, husi numeru nee 50 rezolvidu, 32 prosesu sei lao no 10 arkiva.
Lia hirak nee hatoo husi reprezentante husi Ministeriu Interior, Jose Maria liu husi nia intervensaun, enkontru neebe SEI halo ho rede referal sira iha salaun Maria Goreti Kaikoli, Tersa (18/03/2025).
Nia hatete, durante fulan tolu husi Janeiru, Febreiru no Marsu, Ministeriu Interior rejistu krimi hamutuk 92, husi numeru nee 50 rezolvidu, 32 prosesu sei lao no 10 arkiva.
“iha fulan Janeiru mai too Marsu ami nia diresaun konsege halo identifikasaun ba sinais konflitu no rejistu krimi sira neebe mak akontese iha fulan 3 nee hamutuk 92, rezolvidu 50 no sei iha prosesu nia laran 32 no arkivu 10, kazu sira nee akontese iha Munisipiu Aileu, Ainaro, Baukau, Kovalima, Dili, Lautem, Ermera, Likisa, Manatutu, Manufahi, RAEOA, Vikeke, iha fulan tolu ikus ho Munisipiu Bobonaro mak laiha kazu, maioria kazu sira nee husi disputa rai, violensia domestika, agresaun fiziku, dun malu buan, divorsiu, kazu sira nee mak rejistu,” dehan Jose Maria.
Nia hatete, husi kazu sira nee, sira haree ida neebe mak krimi sira envia ba polisia mak halo prosesu nee no Ministeriu publiku mak nain ba kazu kriminal sira.
“Ami mos iha espektasaun ida katak iha tinan oin mai dala ruma iha eleisaun kamra munisipal ida nee momentu neebe mak kazu nee mosu barak, normalmente ita Timor nee problema sira partikular ita rai hela depois hein momen neebe aserta foin mak ita halo, neebe odi no vingansa partikular nee hein ba kampanha, periodu sira hanesan kampanha eleitoral, prosesu eleisaun, kontajen de votus, ida nee mak foin krimi numeru aas,” katak nia.
Tanba nee mak husi diresaun nasional prevensaun konflitu husi MI prepara planu oinsa halo prevensaun iha periodu kampanha eleitoral, tanba nee mak aproveita oportunidade ida nee hamutuk ho sosiedade sivil no ajensia sira barak, tanba nee hamutuk halo planu neebe diak bele hatan ba iha situasaun nee, nunee bele evita numeru risku neebe mak akontese iha sosiedade nia leet.
Nunee mos Inpetora Xefe Defensoria Publika, Marcia M. F. Sarmento hatete, nia mos rona ekipa rede referal sira deklara katak, preokupa hela oinsa lori prosesu sira neebe vitima sira aprezenta ba sira ba oin atu prosesa.
“Hau hanoin ba oin ita iha nee bolu rede referal ita tenke iha koordenasaun servisu, tanba nee hau haree durante nee preokupasaun barak neebe mosu ita seidauk, oinsa bele informa ba malu se karik ita laiha parte ida neebe sente katak ita laiha difikuldade labele atu rezolve prosesu ida nee, entau ita buka meus oinsa rede sira seluk karik sira bele ajuda rezolve prosesu sira nee,” katak nia.
Nia mos hatoo rekomendasaun katak, ba oin rede referal nee presiza servisu hamutuk hametin liu tan servisu para bele fahe informasaun, se karik iha vitima ruma ba hatoo keixa maibe nee laos ninia parte bele refere ba parte neebe sente katak bele atende vitima hodi rezolve ba oin.
Sekretariu Estadu Igualdade, Elvina Sousa Carvalho hatutan, idak-idak nafatin halo servisu iha area prevensaun nia, husi Governu hatan bazeia ba servisu neebe mak nia iha bazeia ba lei no mandatu neebe fo ba sira liu-liu servisu atendimentu sira liu husi MSSI, MJDK nomos Ministeriu Interior MI.
“Husi parte justisa ezemplu ohin doutora Marcia esplika ona iha asuntu ida neebe doutora Marcia esplika hanesan rede referal tenke haree didiak ita nia naran nee, rede referal presiza hadia koordenasaun, linha komunikasaun, hadia koordenasaun rede nee tenke metin tanba ita laos servisu ba ita nia aan, maibe ita servisu ba vitima sira, ema sira neebe vulneravel liu, sira neebe hetan problema ho justisa,” katak nia.
Nia hatete, servisu neebe halo labele halo mesak, maibe presiza iha komunikasaun neebe mak diak ho rede referal sira.
(eme)