JICA Realiza Promosaun Sustentavel ba Ekonomia Azul iha Baukau

JICA no MAPFF realiza workshop ba projetu promosaun sustentavel ba ekonomia azul iha Baukau. (Foto: STL/Tomas Reis)

BAUKAU, STLTIMORLESTE.com – Japan International Cooperation Agency (JICA) hamutuk ho Servisu Diresaun husi Ministeriu Agrikultura Pekuaria Peskas no Floresta (MAPFF), realiza workshop ba projetu promosaun sustentavel ba ekonomia azul, iha Munisipiu Baukau.

Xefe Adrisor JICA B-Fish, Hiroyuki Tanaka esplika, workshop nee realiz,a tanba JICA ho MAPFF servisu hamutuk atu kapasita funsionariu sira husi Dirasaun Peskas no Grupu Peskas sira, iha Munisipiu Baukau atu promove peskas iha tasi Timor.

“Depois workshop nee hotu Ofisial Munisipiu sira sei halo monitorizasaun ba projetu nee, depois ami sei haree rezultadu projetu nee sei deside sentru peskador neebe mak atu sai area pilotu projetu,” hateten Hiroyuki ba jornalista sira, hafoin remata sesaun abertura ba workshop projetu promosaun sustentavel ba ekonomia azul neebe realiza, iha Sentru Konvensoens, Vila Antiga, Baukau, Kuarta (22/10/2025).

Projetu promosaun sustentavel ba ekonomia azul tuir nia nuudar programa pilotu husi JICA, neebe foin hahu ho faze workshop ba prupu peskas sira, iha Munisipiu Baukau objetivu atu kapasita hodi implementa programa refere.

Maibe wainhira projetu nee implementa iha sentru peskador sira ofisial husi Dirasaun Peskas sira sei halo monitorizasaun no deside, sei hili grupu peskas ida sai implementador projetu promosaun sustentavel ba ekonomia azul nuudar, projetu pilotu husi JICA iha tasi Baukau.

“Ami sei halo selesaun no mos fo materia relasiona implementa projetu nee, maibe importante liu mak kontinua sustentavel depois projetu remata nia benefisiu diak ba peskador sira,” Hiroyuki akresenta.

Iha fatin hanesan Xefe Departementu Peskas iha Diresaun Servisu Munisipal Agrikultura Baukau, Martino Ximenes salienta, workshop refere realiza atu kapasita grupu peskadores sira iha Baukau, atu iha kapasidade hodi proteje rikusoin tasi nian.

“Ida nee mak planu Governu nian oinsa atu fortalese fila fali ba ekonomia azul nian, biodiversidade no ambiente lubuk ida neebe objetivu atu projete nafatin ita nia rikusoin liu liu animal, iha tasi laran neebe Governu bandu atu ita labele kaer,” Martino katak.

Xefe Departementu nee komenta, objetivu seluk husi workshop refere mak intrudus regras peskas nian neebe estabelese ona katak, Governu bandu atu peskadores sira peska rikusoin tasi nian hanesan Lenuk, Tubarau, Lafaek, Tunino no seluk tan neebe deklara ona iha regras peskas nian.

Enkuantu Xefe Grupu Peskas Saewataisi Laga, Orasio Gaio Ximenes hateten, workshop refere importante tebes ba grupu peskadores sira iha Munisipiu Baukau atu halo peskas iha tasi laran kuida ikan no seluk tan neebe Governu bandu ona hodi promove ekonomia azul.

“Ida nee importante ba ami peskador sira atu hatene lalaok peska ninian, tanba durante nee ami naran peska deit ida neebe mak Estadu dehan labele nee ami la hatene, nunee ami tuir formasaun ida nee fo hatene tutan ba ami nia maluk sira nunee ita nia peskas lao ba oin,” Orasio argumentu.

Entretantu grupu peskas iha Munisipiu Baukau neebe partisipasi iha workshop refere hamutuk 13 mak hanesan Grupu Peskas Binagua, Buigura, Saewataisi, Uaiaka Mulia, Seisal, Buruma, Fatuk Boot, Uaiono, Uaikua, Kairavela, Edan, Kampung Baru inklui Grupu Peskas Sukaer Laran.

Jornalista: Tomas Reis
Editora: Carme Ximenes

Share it :

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *