BAUKAU, STLTIMORLESTE.com – Komisaun Anti Korupsaun (KAK) bolu Autoridade Munisipiu Baukau liu husi Diretor Servisu Obras Publikas esplika projetu manutensaun estrada urbana neebe daudaun lao hela iha terenu.
Komisariu KAK, Rui Pereira esplika, implementasaun projetu estrada urbana neebe daudaun lao hela ho tipu manutensaun, liu husi komisariu identifika ona no sei orienta ekipa inspesaun hodi halo inspesaun ba projetu refere, tanba KAK la aseita ho projetu neebe daudaun lao hela ho manutesaun, maibe sei kontratu tan kompanhia seluk hodi implementa projetu reabilitasaun iha tempu badak.
“Komisariu haree tiha ona ekipa inspesaun sei mai, tanba halo tiha depois mai sobu, nee despeza dala rua, ami konfirma Diretor Obras Publikas ba Dili para esplika lai sasan sira nee,” hateten Rui ba jornalista sira iha Salaun Sentru Konvensoens Vila Antiga, Tersa (25/03/2025).
Nia sunlina, daudaun projetu manutensaun lao hela, maibe Governu liu husi Ministeriu Obras Publikas kontratu kompanhia hodi reabilita estrada urbana iha fatin hanesan, nee gastu deit osan ba dala rua, tanba halo tiha manutensaun, maibe la kleur mai sobu fali.
Nunee parte KAK fo ona informasaun ba Autoridade Munisipiu Baukau liu husi Sektretaria Munisipiu hodi fo tutan ba Prezidente Autoridade Munisipiu halo diskusaun fo solusaun, tanba implementa projetu dala rua iha fatin hanesan.
“Estrada nee planu foun iha, agora planu tuan ema kee tun kee sae alkatraun, hau la hatene estrada ida tambal nee atu halo saida, diak liu emprezariu neebe kaer nee tau deit rai henek ho fatuk halo kabeer kareta bele liu ba mai, hein planu alkatraun foun nee, se lae doubel, gasta tiha osan depois mai sobu fila fali,” Komisariu KAK nee realsa.
Nia sujere, diak liu projetu manutensaun ba estrada urbana Baukau Vila neebe lao hela, Autoridade Munisipiu fo hanoin ba kompanhia hodi ateru neebe bele fasilita movimentu transporte publiku no privadu no implementa projetu ba estrada urbana diak liu hein prosesu foun hodi reduz gastu orsamentu ba projetu ho objetivu ida.
Enkuantu Diretor Servisu Obras Publikas, Munisipiu Baukau, Agostinho Ximenes esplika, projetu manutensaun estrada urbana husi Vila Antiga too Vila Nova no kontinua too Rotunda Nagardjo hamutuk kilometru 23, neebe iha tinan 2023 Governu liu husi Ministeriu Obras Publikas kontratu kompanhia lokal Roman Grigio ho total orsamentu rihun US$ 600, maibe atu hapara projetu refere Ministeriu mak iha kompetensia, nunee dezisaun KAK nian la influensia ba Servisu Munisipal.
“Influensia karik influensia ba Ministeriu, nee laos ba Obras Munisipiu, tanba Obras Munisipiu hein simu deit, secara teknik ami mos hanoin ida nee (Sobu dala rua gasta orsamentu), agora daudaun ita atende lai ita nia komunidade neebe ita tauk dezastre,” nia hateten
Diretor nee katak, bainhira ekipa KAK halo inspesaun ba projetu refere sei influensia deit ba Ministeriu, tanba Ministeriu mak direta selebra kontratu ho Kompanhia no Obras Publikas Munisipiu simu hodi kontrola implementasaun projetu.
Maibe kona-ba estrada urbana neebe daudaun halo manutensaun lao hela no tempu besik sei halo reabilitasaun, Diretor Servisu Munisipiu nee rekonhese gasta duni orsamentu dala rua ba projetu hanesan iha fatin ida.
Nunee atu hapara projetu manutensaun estrada urbana refere hodi hein implementasaun projetu reabilitasaun, nee depende Ministeriu mak foti desizaun, tanba projetu manutensaun no reabilitasaun ba estrada refere selebra kontratu ho tempu diferente.
“Projetu manutensaun nee selebra kontratu iha 2023, laos foin mak asina, neebe ida manutensaun nee no ida reabilitasaun nee mos asina nee labele,” nia esplika
Tuir nia, projetu manutensaun estrada urbana Baukau Vila neebe daudaun lao hela, Governu kontratu kompanhia servisu iha terenu normaliza dalan sira neebe kuak no aat hodi bele fasilita movimentu transporte publiku no privadu, maibe kondisaun restu parte kompanhia labele halo no hein ba faze reabilitasaun, tanba projetu manutensaun neebe daudaun lao, laos tipu aspal, maibe cor ho sementi.
Entretantu projetu manutensaun neebe daudaun lao iha estrada urbana Baukau Vila hahu iha tinan 2023 daudaun atinji 15% no data kontratu remata iha loron 01 Julhu 2025.
(tom)