DILI, STLTIMORLESTE.com – Konferensia Komunidade Luzo-Aziátika (APCC) ba dala IV, nuudar ponte ligasaun kultural no diplomatika entre Comunidade dos Paises de Lingua Portuguesa (CPLP) no Association of Southeast Asian Nations (ASEAN).
Visi Primeiru Ministru, Ministru Koordenadór Asuntus Ekonomikus no Ministru Turizmu no Ambiente, Francisco Kalbuadi Lay deklara iha diskursu abertura sesaun daruak Konferensia APCC iha CCD Díli, Sabadu nee (28/06/2025).
Komunidade Luzo-Aziatika nuudar grupu neebe forma husi ema sira iha Azia neebe iha desendensia, influensia ka ligasaun ho Portugal iha ninia Lingua, kostume, relijiaun ka eransa istorika, hahu husi sekulu XVI (Dezasseis), bainhira Portugal hahu nia espansaun maritima no estabelese kolonia no relasaun komersiu iha rejiaun barak iha Azia.
Konferensia ida nee laos deit reprezenta momentu atu halo refleksaun kona-ba istoria, maibe mos atu hatudu afirmasaun ba identidade ida neebe iha lasus forte entre nasaun doben Timor Leste, Povu Aziátiku no Mundu Luzofonu.
“Nunee, konferensia ba da-haat ida nee importante tebes ba ita nia rain, nuudar ponte de ligasaun kultural no diplomatika entre CPLP no ASEAN, liu-liu fo kontinuidade ba ita nia jerasaun foun atu konhese, prezerva no mantein viva Patrimoniu Kultural neebe sei eziste, liu husi promosaun respeitu ba eransa istórika no sentimentu pertensa no uniaun iha diversidade,” Francisco Kalbuadi Lay liu husi nota komunikadu imprensa neebe STL asesu husi media Gabinete Primeiru Ministru, Sabadu (28/06/2025).
Timor Leste nuudar nasaun neebe uza lian ofisiall Portuges no membru ba Paizes Comunidade de Lingua Portuguesa (CPLP), hakarak re-afirma katak, Timor Leste orgulhu halo parte importante iha família luzo-aziatika, nuudar refleksu ba interligasaun ida husi Oriente too Osidente.
Ohin loron, komunidade nee halibur hamutuk iha nee atu selebra diversidade no re-afirma kompromisu komun iha kooperasaun, dezenvolvimentu sustentavel, turizmu kultural, relijiozu no fortalesimentu iha relasaun ekonómika entre povu sira.
“Hau dejeza atu konferensia ida-nee sai espasu partilha ba hanoin no dialogu ba konstrusaun konjunta hodi harii futuru komún bá ita-nia komunidade,” Visi Primeiru Ministru nee hateten.
Visi Primeiru Ministru mos espera katak lasus ida nee sei sai forte liu tan no bele transforma iha oportunidade hodi hadia futuru bá jerasaun foun sira.
Iha sesaun da ruak nee, eskritor no jornalista independente, fotógrafu no investigador ba istoria Espansaun Portugueza, Joaquim Magalhães de Castro aprezenta kona-ba “BAYINGYIS: OS LUSO-DESCENDENTES DO VALE DO MU, QUEM SÃO E COMO SURGIRAM?”
Partisipa iha sesaun dader nee mak hanesan Primeiru Ministru (PM), Kay Rala Xanana Gusmão, membru Governu sira, reprezentante Komunidade Portugueza hosi Malaca (Malazia), Burghers Portuguezes hosi Batticaloa (Sri Lanka), Bayingyis husi Vale Mu (Mianmar), Paroquia sira husi Conceição, Sta. Cruz no Nossa Senhora do Rosário (Tailândia), Macau (China), Goa (India), Tugu Mardijkers husi Jakarta no Larantuqueiros ka Topasses husi ilha Flores nian (Indonezia).
Konferensia nee halibur mos akademiku sira, investigador sira, líder kultural sira, artista no dignitariu mai-hosi mundu luzofonu atu partilha resultadu hosi sira nia estudu no diversas esperiensias inklui estudante husi Universidade sira iha Dili no konvidadu sira.
(alb)







