MAPPF Sei Sosa Fini Haree no Batar

Komunidade agrikultor kuda haree. (Foto: Espesial)

DILI, STLTIMORLESTE.com – Ministeriu Agrikultura Pekuaria Peskas no Florestas (MAPPF) liu husi Diresaun Nasional Agrikultura Hortikultura no Protesaun das Planta (DNAHPP), planu sei sosa fini haree no batar hodi distribui ba agrikultores iha munisipiu sira.

“Fini haree iha ita nia rai laran fini haree 150 toneladas no fini batar 130 toneladas ita atu hola, osan neebe aloka ba sosa fini haree ho montante rihun US$ 375 no batar osan rihun US$ 325,” hatete Diretor Nasional Agrikultura Hortikultura no Protesaun das Plantas (DNAHPP), Lucio Nuno ba STL iha Komoro, Dili, Segunda (26/1/2026).

Fini haree ho batar sei sosa husi Asosiasaun Produtor Fini Komersial (ANAPROFIKU) Timor Leste, fini nee sei distribui ba munisipiu sira atu nunee servisu agrikultura munisipal sei distribui ba agrikultor sira.

“Tanba nee ami husu ba ANAPROFIKU kontrola didiak ninia asosiasaun sira nee, atu nunee demanda neebe ministeriu fo bele too, tanba fini la too tuir demanda neebe iha,” dehan nia.

Nia haktuir tan katak, MAPPF aloka osan tuir demanda neebe ministeriu fo tenke too ninia kuantidade neebe iha nunee mos laos kuantidade deit maibe nia haree mos ba ninia kualidade, tan nee sistema neebe produs fini nee tenke garantia katak fini nee kualidade duni, tanba ida nee mak ministeriu presiza.

Nia informa, ba tinan 2025 fini haree la.too tuir maske sei presiza maibe la too nunee mos iha haree neebe laiha.

Tan nee iha ona sirkular ida para orienta sira liu husi ANAPROFIKU para nia bele koalia ba asosiasaun sira nee, bele garantia fini nia kualidade.

Atu nunee produtor ou benefisiu ba fini nee labele prejudika, tanba ema kolen fila rai ona, prepara para kuda, se fini kuda ba la kualidade la moris entaun impaktu ba iha agrikultor sira neebé simu fini nee.

Tanba nee husu Anaprofiku kooperativa malu, atu nunee MAPPF aloka osan ba sosa fini atu distribui agrikultor sira nee fo benefisiu diak.

Objetivu husi fini nee atu hasae produsaun nunee ba produtor no agrikultor sira benefisaria diak ba sira.

“Antes atu distribui fini servisu agrikultura munisipal, ita nia tekniku sira halo inspesaun ba asosiasaun sira detekta Fini lakualidade, ita iha sirkular ida para sira tuir ida nee, maibe latuir mak detekta hetan ita labele kategoria ba fini nee entrega ba Anoprofiku nomos ninia asosiasaun sira nee atu oinsa ba faan konsume, maibe ita labele sosa ona, atu distribui,” dehan nia.

Distribui Makina Baku Haree

Lucio Nuno mos dehan MAPPF), liu husi DNAHPP sei distribui makina baku haree ba grupu agrikultor sira iha munisipiu sira.

Nia dehan, makina baku haree nian hamutuk 11 unidades sosa ho orsamentu adisional ho montante rihun US$ 16 hodi distribui ba grupu agrikultor sira neebe identifikadu, para atu bele apoiu ba sira, maibe iha grupu nee haree ida neebe nesesariu tebe-tebes mak bele aloka ba.

Nia informa, grupu agrikultor neebe apoiu makina nee, antes nee sira hatama proposta liu husi Diresaun Servisu Agrikultura Munisipal too agora sei hare diak proposta nee bele ajuda, maibe iha duni natar sei aloka makina ba.

Nia dehan, atu distribui makina haree nee hare ba proposta ida neebé nesasaria duni bele apoiu, nunee makina sei distribui tempu badak iha fulan Fevereiru, maibe difikuldade ba dadus nee ohin nee entaun fiksu lai hafoin aloka makina nee ba iha grupu sira.

Nia dehan, grupu nee husi Munisipiu sira maibe iha makina 11 unidades, maibe tinan kotuk mos distrbui uluk ona makina nee hamutuk 40 resin unidades nee husi osan adisional.

Makina baku hare sosa husi Indonesia ho total orsamentu ba makina 11 unidades nee ho motante US$ 16 no osan adisional husi tinan 2025 nian.

(joa)

Share it :

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *