DILI, STLTIMORLESTE.com – Ministeriu Edukasaun (ME) ho Centro Nacional Chega, Instituto PubPúblico liku (CNC, I.P) realiza forum ba kualidade setor edukasaun, oinsa bele sustentabiliza pas iha Timor Leste (TL).
“Ita agradese tanba forum ida nee bele motiva liu tan ba Timoroan sira, liu-liu estudante sira atu kontinua aprende manual istoriku sira, no kontinua fo formasaun istoria ba profesor sira hodi bele sai futuru peritu, no sai hakerek nain ba istoria atu hanoin ema hotu, oinsa bele kria pas no unidade, fraternidade iha rai laran,” hatete Ministra Edukasaun (ME), Dulce de Jesus Soares ba jornalista sira iha City 8 Manleuna, Dili, Kinta (12/12/2024).
Nia dehan, husi atividade neebe Governu liu husi ME hamutuk ho Chega, I.P, neebe apoiu husi UNESCO ho KOICA, hodi realiza forum edukasaun no transformativa ba garante kualidade iha setor edukasaun no sustentabiliza pas iha mundu, liu-liu iha nasaun Timor Leste.
Husi programa sira neebe iha, atu hamutuk hodi kualifika istoria sira, liu-liu hakerek livru istoria ba estudante primeiru, segunru no treseiru siklu sira, atu hanorin no eduka liu tan istoria ba sira, nunee bele aprende, hodi kualifika setor edukasaun neebe mais efetivu iha rai laran.
Iha sorin seluk, Prezidente Centro Nacional Chega, Instituto PublikPúblico (CNC, I.P), Hugo Maria Fernandes agradese tebes hamutuk ho ME, UNESCO no KOICA, servisu hamutuk kona-ba transformativa edukasaun no sustentabilidade pas iha Timor Leste.
Husi forum oda nee, CNC, I.P konvida peritu, politika no pratikante sira, hodi diskuti kona-ba vizaun no misaun ba edukasaun iha Timor Leste (TL) nian, neebe konsagra iha konstituisaun, no hodi haree fali ba politika no objetivu fundamental sira edukasaun nian, neebe hakerek iha lei baze edukasaun ba 2008 nian.
Aleinde nee, estudante Universidade Nasional Timor Lorosa’e (UNTL) area Politika Publika, Manuel Almeira Rego hatete, forum ida nee sai parte importante ba Timoroan, tanba koalia kona-ba kualidade setor Edukasaun oinsa bele harii pas no estabilidade iha Timor Leste.
Signifika katak Timor oan sira presiza aprende no kontinua nafatin istoria sira, oinsa bele buka referensia diak hodi hakerek, atu bele sai livru manual neebe diak, atu sai hanesan lisaun diak ba estudante no profesor sira, hodi hatene istoria.
(EST 1)