DILI, STLTIMORLESTE.com – Prezidente Republika (PR) Jose Ramos Horta fo pose ba Afonso Carmona hodi asumi kargu nuudar Prezidente Tribunal Rekursu (PTR).
Prezidente Republika fo pose ba Prezidente Tribunal Rekursu foun, Afonso Carmona (Eís- Juíz Administrador Tribunal Distritál Dili ho baze dekretu Prezidensial, Nu. 35/2025 de Abríl 2025, neebe publika iha loron 29 Abríl 2025, iha Palasiu Prezidensia.
Iha biban nee, Prezidente Republika Jose Ramos Horta liu husi Diskursu iha Palasiu Prezidensial Nicolau Lobato, Dili, Tersa (29/04/2025) hatete ohin halibur hamutuk atu marka pontu referensia signifikativu ida-tan iha nia nasaun nia istoria.
“Nomeasaun ba Prezidente foun Tribunal Rekursu Timor-Leste nian. Nomeasaun ida-nee reprezenta ita-nia kompromisu neebe la nakdoko atu hametin Estadu Direitu, fundasaun ba ita-nia demokrasia joven. Tribunal Rekursu okupa pozisaun uniku no vital iha ita-nia kontestu konstitusional. Nuudar ita-nia orgaun judisial aas liu too harii Supremu Tribunal Justisa nian, nia sai nuudar guardiaun fiel ba ita-nia Konstituisaun, hodi garante katak ita-nia nasaun nia lei sira interpreta ho justu no aplika hanesan ba sidadaun hotu-hotu,” dehan PR Horta.
Prezidente hatutan Tribunal Rekursu fornese kontrolu no ekilíbriu esensial sira iha demokrasia nia laran, hodi proteje direitu no liberdade sira neebe povu luta makaas atu asegura, atentu nafatin ba interese Estadu nian.
Iha parte seluk, atrazu iha implementasaun Tribunal Superior Justisa nian, tantu tanba kompleksidade prosesu rekrutamentu no selesaun juis nian ka tanba prazu prekariu neebe prevee iha lejislasaun infra-konstitusional, fo todan boot ba sistema judisial, liuliu ba Tribunal Rekursu, neebe ikusmai akumula funsaun sira neebe lao nia kompetensia natural hodi atua mos hanesan tribunal supremu.
“Iha ambitu ida-nee, hau aproveita oportunidade ida-nee atu hatoo hau-nia dezeju klean atu haree prontu instalasaun Supremu Tribunal Justisa Timor-Leste nian, molok hau-nia mandatu remata. Bainhira ita reflete kona-ba istoria Tribunal Rekursu nian, ita tenke rekonese viajen notavel neebe nia halao ona dezde ita-nia independélensia. Mosu hosi períodu pos-konflitu neebe susar, nia evolui ona hosi nia dependensia inisial ba apoiu internasional hodi sai pilar ida neebe autosufisiente ba beibeik iha ita-nia sistema judisial,” katak Horta.
Xefe Estadu dehan Evolusaun ida-nee hetan orientasaun hosi líder sira neebe dedikadu, neebe ohin loron fo onra ba sira nia kontribuisaun. Prezidente Tribunal Rekursu dahuluk, Cláudio de Jesus Ximenes, lidera husi tinan 2003 too 2014, estabelese fundasaun durante tinan sira neebe hahu. Ninia susesor, Guilhermino da Silva, kontinua serbisu importante ida-nee hosi 2014 too 2017.
“Ami mos rekonese servisu folin-boot neebe presta hosi Maria Natercia Gusmão Pereira, neebe simu knaar nuudar Prezidente Interinu durante tranzisaun krusial oioin, no ikus liu hosi Deolindo dos Santos, neebe lidera ho distinsaun dezde 2017,” katak Horta.
Nia hatete Líder sira-nee hasoru dezafiu oioin hosi rekursu no infraestrutura neebe limitadu too knaar kompleksu atu dezenvolve jurisprudensia uniku Timor-Leste nian neebe fo onra ba tradisaun sistema sivilista no patrimoniu kultural. Sira serbisu makaas atu asegura katak justisa asesivel nafatin ba sidadaun hotu-hotu, hosi komunidade sira iha tasi-ibun too aldeia sira iha foho.
Nunee mos Prezidente Tribunal Rekursu Alfonso Carmona hatoo agradese ba Prezidente Republika neebe fo ona komfiansa ba nia hodi asume kargu nuudar PTR.
“Hau hakarak fo obrgado boot ba no hakruuk ba ita hotu neebe fo komfiansa no bele kredita hau atu simu responsablidade boot hanesan PTR ba tempu oin, Hau simu responsablidade ida nee ho korajen Humildade no determina atu fo kontribuisaun diak ba povu no nasaun Timor Leste,” katak Afonso.
Partisipante neebe partisipa iha serimonia Posse nee marka Prezensa husi Prezidente Parlamentu Nasional, Visi Primeiru-Ministru Nain Rua, Prezidente Tribunal Rekursu Sesante; Deolondo do Santos, Deputadu sira husi Parlamentu Nasional, Membru Governu; Xefe Estadu-Maiór Jenerál FALINTIL – Forsa Defeza Timor-Leste (F-FDTL)r Komandante-Jerál Polísia Nasionál Timor-Leste (PNTL) Digníssimu Prokuradór-Jerál Repúblika (PGR) r Provedor ba Direitus Umanus no Justisa (PDHJ) Membru Korpu Diplomatiku, Ajensia Kooperasaun Internasional, Konfisaun Relijioza no Organizasaun Sosiedade Sivíl sira inklui familia PTR.
(eme)