DILI, STLTIMORLESTE.com – Relasiona ho prosesu jerente Timor Gap neebe antes nee Komisaun Anti Korupsaun (KAK) halo atuasaun, oras nee prosesu investigasaun lao hela.
Diretor Investigasaun KAK, Jose Verdial dehan, iha tinan kotuk sira halo hela atuasaun ba jerente Timor Gap prosesu lao hela, kona-ba ida nee sei iha hela prosesu, kona-ba UNTL nian prosesu tinan kotuk investigasaun finaliza tiha ona no relatoriu haruka ona ba iha Ministeriu Publiku (MP).
“Kona-ba Timor Gap nian sei iha hela prosesu investigasaun, prosesu nee sei hein hela ezaminasaun ba iha telefone, tanba KAK rasik la iha ekipamentus no tekniku propriu atu halo ezaminasaun, servisu hamutuk ho Polisia Sientifiku Investigasaun Kriminal (PSIK) no orientasaun Ministeriu Publiku (MP) nian ba iha parte PSIK halo hela ezaminasaun ba iha telefone,” dehan Jose ba jornalista sira iha Farol, Kuarta (21/01/2026).
Nia hatutan, PSIK seidauk haruka rezultadu ezaminasaun ba iha KAK, bainhira rezultadu ezaminasaun hotu ona haruka ba iha KAK mak foin kontinua fali nia prosesu.
Verdial dehan, kona-ba kareta neebe momentu neeba KAK foti haruka ona ba iha MP, tanba orgaun Polisia Kriminal sasan aprendidu sira neebe prende liu husi atividade Buska no Aprensaun, tenke haruka ba iha MP hodi haruka ba iha Tribunal atu bele valida, no sasan entrega hotu ona ba iha MP hanesan kareta ida.
Hatan kona-ba tuir informasaun KAK rejista kazu Ministeriu Saude nian balu, Diretor dehan la fiksa nia numeru neebe iha, maibe iha prosesu balu fo sai iha media ho inisiativa investigador sira nia rekolha informasaun no balu haruka ona auto ba iha MP no balu tan hela prosesu averiguasaun, no informasaun neebe fo sai iha publiku informasaun jeral deit, presiza averigua profunda tan informasaun sira nee, kuandu iha indisus ruma mak foin bele relata ba iha MP.
“Kona-ba Igreja Aimutin sira nia parte seidauk halo investigasaun, tanba lei hateten katak atu halo investigasaun ba aktu ruma primeiru tenke iha indisus ruma neebe ema halo relatoriu ba iha Polisia, no haruka ba iha MP atu rejista ona hanesan autu inkeritu mak foin bele hahu halo investigasaun,” dehan nia.
Tanba iha ita nia konstituisaun hateten ona no ita nia prosesu penal mos hateten, MP mak sai hanesan nain ba iha asaun penal, orgaun Polisia Investigasaun sira labele halo investigasaun uluk kuandu seidauk iha delegasaun kompetensia.
Nia afirma, diferensa ho halo averiguasaun, no halo averiguasaun tanba lei KAK mak fo dalan atu iha indisus no informasaun ruma halo averiguasaun atu profunda katak, informasaun nee loos duni ka lae, depois mak haruka auto ba iha MP.
Nia realsa, kuandu ema ruma hetan informasaun no indisus ruma bele averigua haruka ba iha MP. Maibe durante nee seidauk simu keixa ruma, no uluk iha informasaun akompanha maibe la iha indisus ruma ba korupsaun, entaun labele kontinua.
Konaba prosesu Timor Gap nian, antes nee KAK halo buska no aprensaun ba iha uma ida neebe lokaliza iha Suku Komoro, Aldeia 30 de Agosto, iha loron Kuarta, (17/12/2025).
KAK halo buska no aprensaun ba iha dirijente Timor Gap nain ida ho inisial AC, bazeia ba mandadu husi Tribunal.
KAK too iha fatin refere iha tuku 7:00 dader, no iha buska no aprensaun iha rezidensia AC, KAK rekolha evidensia sira hanesan dokumentu sira neebe tau iha toples rua no asegura mos ho kareta privadu ida.
Depois rekolha evidensia sira nee hotu, ekipa KAK transporta kedas dirijente inisial AC ho evidensia sira ba iha edifisiu Komisaun Anti Korupsaun Farol iha oras 09:30.
Too iha edifisiu Komisaun Anti Korupsaun ekipa investigador Komisaun Anti Korupsaun nian direitamente lori jerente inisial AC nee ba iha sala investigasaun nian hodi halo inkeritu no identifikasaun ba dokumentu no evidensia sira neebe rekolla iha terrenu.
Aleinde nee, komisariu Interinu Miguel Acasio Farria dehan, KAK ezekuta mandadu husi Tribunal hodi ba halo buska no aprensaun.
“KAK hanesan Instituisaun Komisaun Anti Korupsaun hanesan tutela ba iha Ministeriu Publiku (MP) nain ba krime, normalmente KAK promove auto partisipasaun ba iha MP no MP remete ba iha Tribunal, Tribunal hasai mandadu buska no aprensaun mai iha KAK hodi halo ezekusaun,” dehan nia.
“Agora iha prosesu investigasaun nia laran, halo averiguasaun ba iha material sensetivu dokumentus nesesariu sira neebe KAK halo iha suspeitu nia uma, husi oras tuku 6 tuku 7 too tuku 9, no iha buska nee mos hateten ba direita iha suspeitu nia uma,” dehan nia.
Nia esplika, halo buska no aprensaun tanba iha indisus ba krime ruma, maibe durante investigasaun labele pronunsia buat ruma relevante kona-ba prosesu neebe remete ba iha buska no aprensaun.
“Iha buska nee rekolha dokumentus nesesariu sira inklui komputador no mos kareta lori mai halo tiha indentifikasaun tuir oras neebe determina ona, no sei haruka fila fali, labele detein,” nia sublina.
Nia afirma, kuandu detein ida nee tenke mandadu detensaun mai husi Tribunal, maibe ida nee koalia kona-ba mandadu buska no aprensaun, labele ultrapasa buat ida neebe mandadu la koalia.
Nia dehan, mandadu nee sita atu halo deit buska no aprensaun ba material sira neebe relevante ho krime, hanesan dokumentus, telefone no mos Komputador. Husi parte KAK nian remete kedan informasaun sira nee ba iha MP.
Informa prazu ba buska iha loron 30, maibe konsege rekolha ona material sira, tanba nee material sira neebe foti asegura iha KAK, no informasaun sira neebe iha hatoo kedan ba iha MP.
(ter)







