Seminariu Protesaun Labarik Joven iha Perigu, Diskusaun Hodi Implementa

Ministeriu Justisa realiza seminariu kona-ba lei protesaun labarik no joven iha perigu. (Foto: STL/Terezinha De Deus)

DILI, STLTIMORLESTE.com – Ministeriu Justisa realiza seminariu ida kona-ba lei protesaun labarik no joven iha perigu, lei numeru 6/2023 loron 1 fulan Marsu ba iha autores judisial sira, oinsa implementa lei refere.

“Atu halo divulgasaun no mos diskusaun, atu ita nia autor judisiariu no mos ita nia Instituisaun neebe iha knaar no responsabilidade ba implementasaun lei protesaun labarik no joven iha perigu hodi bele integra didiak, hodi sira bele implementa iha sira nia servisu fatin liu-liu sistema judisiariu,” dehan Visi Prezidente INDICA, ka reprezentante Visi Ministru Justisa, Dinorah Granadero ba jornalista sira iha Kaikoli, Segunda (12/05/2025).

Nia hatutan, seminariu nee sei mai ho rezultadu ida neebe UNICEF rasik aprezenta, depois de seminariu ida nee sei mai ho dezenvolve modu ida neebe koalia kona-ba lei protesaun labarik no joven nia perigu, hodi modu nee bele integra iha sentru formasaun Judisiariu atu bele sai hanesan materia ida ba formasaun ba autor judisiariu sira hodi bele hatene. Atu iha sira nia prosesu hotu judisiariu nian, bele integra lei ida nee.

Sublina, lei nee diak tebes, lei nee hein iha tinan barak nia laran, no lei ida nee kuaze Instituisaun sira neebe iha responsabilidade halao knaar atu implementa lei nee rasik, seidauk hatene didiak kona-ba sira nia knaar no responsabilidade liga ho implementasaun lei nee. Tanba nee mak ohin loron lei nee seidauk implementa ho diak, tanba nee mak Ministeriu Justisa iha inisiativa halo seminariu ida nee atu divulga lei nee ba iha autor judisiariu sira no buka mekanizmu oinsa mak lei nee bele implementa duni iha instituisaun idak-idak neebe mak responsabiliza ba iha lei nee.

Esplika tan, partesipante iha seminariu nee mai husi Ministeriu Justisa rasik hanesan nain ba seminariu nee, autor judisiariu sira husi Tribunal, Prokurador no MSSI, neebe hanesan nain ba implementasaun lei nee, sosiedade sivil, Guarda Prizional, no linha Ministeriu hotu neebe servisu ba asuntu protesaun ba labarik nian.

Iha fatin hanesan, Prezidente Tribunal Rekursu, Afonso Carmona hateten, seminariu nee atu halo diskusaun, se altera lei bele ho situasaun riil neebe iha.

“Seminariu nee koalia kona-ba labarik no joven iha perigu, iha seminariu nee bele hetan konteudu husi lei nee, karik bele altera liga ho situasaun riil iha Timor nee para fasil ita aplika,” dehan Carmona.

Nia hatutan, seminariu nee koalia kona-ba joven no labarik iha perigu, signifika lei nee ita atu halao hodi rezolve problema kona-ba labarik no joven sira nian. No sira neebe partisipa iha seminariu nee labele haree lei nee hotu ona, maibe bele iha pontu importante neebe hili.

Sublina, iha mos ekipa reforma setor justisa, atu iha reforma ba setor justisa lei nee mos bele tama ba iha programa neeba, no iha seminariu nee atu oinsa halo prevensaun liu husi rezolve problema.

(ter)

Share it :

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *