DILI, STLTIMORLESTE.com – Timor-Leste (TL) diversifika ekonomia no hamenus dependénsia ba despeza públika no reseita petróleu atu garante sustentabilidade ekonomia no hadi’a kualidade moris povu iha futuru.
Alerta ne’e sai iha semináriu ho tema “Sustentabilidade Ekonomia no Vida TL”, ne’ebé Juventude Partidu FRETILIN organiza iha Salaun Komisaun Nasional Chega (CNC), Balide, Dili, Sábado (29/08/2026).
Oradór sira iha semináriu ne’e konsidera katak ekonomia TL labele depende deit ba gastu governu. Setor produtivu lokal, inklui agrikultura, peskas, turizmu no mikroempreza, presiza hetan atensaun liu tan.
Dependénsia Petróleu Sai Risku
Oradór Guteriano Neves, ne’ebé aborda tema “Ekonomia Rentista no Risku sira”, hatete katak TL enfrenta risku tanba dependénsia ba petróleu no falta diversifikasaun ekonomia.
Nia dehan, problema ne’e la’ós deit kona-ba osan, maibé mos relasiona ho estrutura ekonomia, instituisaun polítika no relasaun entre Estadu no sosiedade.
“Dependénsia ida ba Fundu Petróleu hamosu preokupasaun katak bainhira osan iha fundu ne’e hotu ona, oinsá atu sustenta Estadu?,” dehan Guteriano.
Nia mos refere ba konseitu “malisan rekursu”, ne’ebé iha estudu ekonomia internasionál uza atu esplika risku sira ne’ebé nasaun riku ho rekursu naturais bele enfrenta.
Tuir nia, TL presiza aumenta atividade produtiva iha rai laran, liuliu agrikultura no turizmu, atu reduz dependénsia ba reseita petróleu.
Guteriano mos alerta kona-ba konsentrasaun atividade ekonomia iha Dili. Bainhira oportunidade servisu, investimentu no atividade produtiva barak liu iha kapitál, komunidade iha munisípiu sira sei menus hetan benefísiu husi kresimentu ekonomia nasional.
Tuir nia, atividade setor privadu barak liu konsentra iha Dili, enkuantu iha munisípiu sira komunidade barak sei depende ba atividade subsisténsia, liuliu agrikultura.
Kondisaun ne’e bele aumenta vulnerabilidade família sira iha área rurál no halo benefísiu husi kresimentu ekonomia la distribui ho ekuidade.
Nia defende atu dezenvolvimentu ekonomia hahú mos husi munisípiu sira, ho apoiu ba agrikultór, empreza lokal no atividade produtiva.
Ekonomia Lokal Presiza Reziliente
Oradora Yunita Godinho, ne’ebé ko’alia kona-ba “Reziliénsia Ekonomia Lokal”, hatete, komunidade presiza iha kapasidade atu adapta bainhira situasaun ekonomia muda.
Nia fó ezemplu pandemia COVID-19, ne’ebé afeta atividade ekonomia iha TL no mundu tomak.
Iha situasaun hanesan ne’e, nia dehan agrikultura, peskas no mikroempreza lokal bele sai mekanizmu importante atu ajuda família sira kontinua hetan rendimentu.
“Haree ba situasaun agora, TL depende liu ba mina ho osan ne’ebé barak. Maibé ida ne’e la bele kontinua nafatin. Timor-Oan presiza prepara-an liu husi agrikultura no atividade mikroempreza lokal,” dehan Yunita.
Nia mos apela ba juventude atu muda mentalidade kona-ba servisu.
Juventude, nia dehan, labele hein deit servisu iha escritóriu ka instituisaun públika, maibé presiza kria oportunidade ekonomia ba an rasik no ba ema seluk.
“Agrikultura labele konsidera hanesan servisu ba katuas no ferik deit. Juventude mos tenke envolve-an iha atividade produtiva,” nia afirma.
Xefe Juventude Partidu FRETILIN, Abrão Saldanha, hatete semináriu ne’e organiza atu rekolha opiniaun husi peritu, akademiku, membru partidu no juventude.
Nia dehan, rezultadu husi diskusaun sei kontribui ba preparasaun dokumentu kona-ba tese juventude nian ba mudansa polítika no dezenvolvimentu nasional. Semináriu ne’e mos sai espasu ba juventude atu diskute alternativa ekonomia ne’ebé bele hamenus dependénsia ba despeza públika no petróleu.
Objetivu ikus mak harii ekonomia Timor-Leste ne’ebé diversifikadu, produtiva no reziliente, ho benefísiu ne’ebé bele to’o ba komunidade iha munisípiu sira.
(dom)







