DILI, STLTIMORLESTE.com – Timor Leste (TL) sei tama membru full ASEAN fulan Outubru tinan ida nee, parte Ministru Planeamentu no Investimentu Estratejiku (MPIE) sei investe makaas iha area importante sira no Aeroportu Internasional hahu daudaun ona.
MPIE Gastão Sousa ba jornalista iha Palasiu Prezidensial Nikolao Lobato, Bairo Pite, Kuarta (04/06/2025) hatete, Timor Leste sai membru full ASEAN iha fulan Outubru husi MPIE sei tau prioridade ba area infraestrutura liu-liu Aeroportu Internasional Nikolao Lobato hahu ona.
“Ami husi MPIE, ami haree ba fundu osan neebe ita iha investe ba area neebe importante ba Timor Leste liu-liu ita sai membru ASEAN saida mak ita presiza halo iha setor infraestrutura nia, hanesan foin daudaun haree aeroportu hahu daudaun ona saida mak presiza halo koordenasaun ho linhas ministerial sira para hamutuk tau hanoin ba ASEAN, ita presiza tan ida nee, presiza reuniuan ida ke diak, presiza saida tan fo apoiu tomak para ezekuta pelumenus iha mandatu Governu ida nee nia,” katak Ministru.
Ministru hatete, Timor Leste adere ba ASEAN husi MPIE sei halo koordenasaun ho ministeriu hotu-hotu nunee haree hamutuk parte ida neebe mak importante no kona-ba aeroportu mos importante, tanba nee hahu dadaun ona.
Aleinde nee projetu boot hira mak lao iha tinan ida nee, hatan ba kestaun nee Ministru hatete, MPIE laiha projetu maibe sei haree projetu neebe importante fo hanoin para hahu daudaun.
“Iha Ministeriu Planeamentu laiha projetu, ami hanesan membru Kafi, Prezidente Kafi neebe iha 300 milhões iha neeba ita haree projetu saida mak iha para fo hanoin ba iha ministeriu sira implementa, tanba nee kafi nee iha tanba kafi iha organizasaun neebe jere fundu infraestrutura neebe iha ministru nain 4, atan hau rasik, Ministru Obras Publiku, Ministru Transporte, no Ministeriu Finansas, tantu iha neeba haree projetu importante bele halao,” katak nia.
Ministru haktuir tan katak, tinan ida nee haree projetu osan barak liu mak estrada no ponte 103 milhões, depois iha projetu kosta sul ba auto estrada tolu nee ho Suai Suplay Baze boot mak sira nee depois tuir mai agrikultura.
“Projetu irrigasaun neebe tinan ida nee ita lansa ba konkursu iha projetu rua asina kontratu ona, ida faze asina kontratu rua sei iha prosesu aprosinamentu, iha mos projetu husi saude nia, postu saude sira nee ho postu polisia nia iha area fronteiras eskuadra balun iha teritoriu Timor laran ida nee mak halo,” katak nia.
Kona-ba postu polisia iha nia ekipamentus mos inklui iha laran ona, bele servisu ho diak para halo vijilansia diak ba povu.
(eme)