BAUCAU, STLTIMORLESTE.com – Governu liuhusi Sekretáriu Estadu Arte no Kultura apoiu orsamentu hamutuk US$1.500 ba Uma Lisan Luturu, iha Aldeia Samaguia, Suku Tequinomata, Postu Administrativu Laga, Munisípiu Baucau, hodi hala’o serimónia ritual no atividade kultura tradisionál.
Deklarasaun ne’e deklara husi Lia-Nain Uma Lisan Luturu, Julião Ximenes ba jornalista sira iha Samaguia, Segunda (31/08/2026).
“Rekonstrusaun ba ami nia Uma Lisan nee iha 2017 hetan apoiu husi Ministériu Arte no Kultura hamutuk US$ 1.500, mak ohin ami uza hodi hala’o atividade oin-nee,” hateten Julião Ximenes.
Nia esplika, serimónia ne’ebé hala’o husi uma lisan Luturu liuhusi bolu fitun sira iha lalehan, ho lian materna “Gi’isa Giloe Mateu’ulu” nu’udar momentu importante harohan ba Nai Maromak no beiala sira atu fo matak-malirin ba fetosan-umane husi jerasaun 15 uma lisan Luturu nian.
Iha kultura Makasae, harohan ne’ebé hala’o iha serimónia ne’e iha nia termu rasik, no durante prosesu sira bolu mos naran fitun sira ne’ebé konsidera importante iha tradisaun uma lisan, ne’ebé fitun hitu konsege tun husi lalehan, nu’udar sinal simu ona sira nia harohan hafoin hakat ba prosesu sira tuir mai, hanesan tunu manu, bibi no fahi.
“Fitun sira ami bolu hitu. Bainhira fitun tuun ona, ami foin tunu manu, bibi no fahi. Se seidauk tun, ami hein sinal ida rua. Bainhira fitun tuun ona, signifika nia simu ami nia harohan,” nia esplika.
Nia aumenta katak fitun sira iha signifikadu ketak-ketak no bolu husi loron to’o fulan ho sasan tradisionál hanesan kaibauk, morten no belak.
Ba Julião, serimónia ne’e importante ba jerasaun sira tanba fó oportunidade ba família no fetosan-umane husi jerasaun oioin atu hasoru malu, partisipa no hametin relasaun.
“Serimónia ne’ebé ami hala’o nee importante duni ba ami nia jerasaun sira, tanba família no fetosan-umane sira ne’ebé ami la konese malu bele partisipa hotu. Ita koñese malu no hametin liután dame no domin ba malu,” nia hateten.
Jerasaun foun husi Uma Lisan Luturu, Alarico Claudio Ximenes, espresa kontente tanba jovem sira bele partisipa diretamente iha serimónia no aprende kona-ba lala’ok kultura tradisionál.
“Hanesán jovem kontinuadór ba Uma Lisan Luturu, hau sente kontente tanba ami maun-alin sira, inan-aman sira no fetosan sira bele hamutuk hodi realiza serimónia ritual nee, ne’ebé hetan apoiu husi Governu no jerasaun Uma Lisan Luturu nian,” nia hateten.
Alarico konsidera oportunidade ne’e importante ba jerasaun foun tanba sira bele aprende diretamente husi katuas no inan-aman sira kona-ba prosesu no lala’ok serimónia tradisionál, hodi bele prepara-an atu kontinua tradisaun iha futuru.
“Hanesan jerasaun foun, ami sente kontente tanba bele partisipa diretamente iha serimónia ritual nee. Ami bele hatene lala’ok serimónia ne’ebé hala’o husi ami nia katuas sira, atu bele prepara ba futuru,” nia dehan.
Enkuantu, Xefe Suku Tequinomata, Abilio Diamantino Ximenes, konsidera serimónia ne’e nu’udar serimónia sakral ba knua Luturu, ne’ebé hetan apoiu husi Governu atu garante kontinuidade Uma Lisan.
“Hanesan Autoridade Suku, ami nafatin hein knua-nain sira nia proposta ne’ebé presiza tulun husi Governu. Ami nafatin hato’o proposta ba diresaun kompetente atu bele fó apoiu ba konstrusaun Uma Lisan ne’ebé presiza,” nia esplika.
Nia subliña katak Uma Lisan iha papél importante nu’udar parte husi identidade Timor-Leste no mos iha kontribuisaun durante tempu rezisténsia.
“Primeiru, Uma Lisan mak identidade Timor, no Uma Lisan nu’udar forsa ida durante tempu rezisténsia, nia kontribui ba luta ida nee. Iha tempu independénsia, Uma Lisan sai sentru ne’ebé iha koneksaun entre fetosan-umane,” nia dehan.
Tanba ne’e, Abilio husu Governu atu kontinua fó atensaun no ajuda harii ka rekonstrui Uma Lisan sira ne’ebé seidauk iha kondisaun diak iha Suku Tequinomata.
Entertantu, dadus husi Autoridade Suku Tequinomata hatudu katak Uma Lisan hamutuk 79, ne’ebé rejista ona iha baze-dadus Governu.
(tom)







