Tenente Jenerál Falur Rate Laek Halao Abertura ba Prevensaun Violénsia Bazeia ba Jeneru

Foto: STL/Jeniche da Costa

DILI, STLTIMORLESTE.com – Xefe Estadu Maior Jeneral FALINTIL-Forsa Defeza Timor-Leste (F-FDTL), Tenente Jeneral Domingos Raul “Falur Rate Laek” halo abertura ba prevensaun violénsia bazeia ba jeneru, estratéjia ba dame, Seguransa no Igualdade Jeneru.

Nia dehan, ofisialmente palestra neebe organiza husi Institutu Defeza Nasionál (IDN) ho tema “Prevensaun Violensia Bazeia ba Jéneru: Estratéjia ba Dame, Seguransa no Igualdade Jéneru” nee importante tebes iha nasaun Timor Leste (TL).

Nia dehan, tema konaba prevensaun violensia bazeia ba jeneru laos tema sekundariu iha azenda defeza no seguransa nasional, maibe sai hanesan tema sentral, tanba dame duradoura, dezenvolvimentu sustentável no seguransa nasionál kompleta labele alkansa bainhira sei iha violensia neebe afeta liu-liu feto no labarik-feto sira iha sosiedade.

“Hau sente onra boot atu dirije lia iha abertura konferénsia ida neebe promove husi Institutu Defeza Nasionál. Tema neebe ohin lori ita hotu hamutuk laos tema sekundariu ida iha ajenda defeza no seguransa nasional. Pelo kontrariu, ida nee mak tema sentrál,” hatete Xefe Estadu Maior Jeneral Falintil -Forsa Defeza Timor Leste (F-FDTL), Tenente Jeneral Domingos Raul “Falur Rate Laek” ba jornalista sira liu husi nia diskursu iha ambitu serimonia konaba Prevensaun Violensia Bazeia ba Jéneru: Estratéjia ba Dame, Seguransa no Igualdade Jéneru” iha fatin Auditóriu Kuartél Jeneral F-FDTL, Fatuhada, Dili, Segunda (24/08/2026).

Nia mos subliña kata, F-FDTL kontinua komete an atu implementa kompromisu Timor Leste iha ámbitu Rezolusaun 1325 husi Konselhu Seguransa Nasoens Unidas, konaba feto, dame no seguransa. Kompromisu nee, tuir nia la limita deit ba deklarasaun, maibe tradus ba asaun konkreta iha instituisaun militar laran.

Tenente Jeneral Falur Rate Laek fo ezemplu konaba esforsu F-FDTL iha preparasaun ba militár feto sira, inklui kria grupu servisu iha Komponente Terrestre, Baucau, no Força Apoiu Jerál, Metinaro, hodi prepara militár feto sira ba oportunidade atu tama akademia militár iha rai liur.

Aleinde nee, F-FDTL kontinua promove treinamentu operasional, inklui treinamentu tiru kombate, no asegura kontinuidade formasaun téknika no kapasidade pelotaun feto sira. Sensibilizasaun konaba igualdade jeneru mos intensifika ba komponente no unidade hotu-hotu iha F-FDTL.

Nia informa, esforsu hirak nee hetan marku istóriku liu husi haruka primeiru kapitán F-FDTL ba Missaun Nasoens Unidas iha Repúblika Sudán Sul (UNMISS), nuudar pasu konkretu ida atu aumenta partisipasaun militár feto sira iha prosesu foti desizaun no operasaun internasionál.

Tenente Jeneral Falur mos rekoñese no agradese parseiru sira neebe kontinua fo apoiu ba instituisaun defeza no seguransa Timor Leste, inklui ONU Mulheres, Sekretaria Estadu ba Igualdade no Governu Kanada, nomos entidade sira seluk.

Nia lembra katak, Governu Timor Leste iha 10 Janeiru 2024, adota Planu Asaun Nasionál daruak konaba Rezolusaun 1325 ba períodu 2024–2028. Planu nee bazeia ba pilar fundamental hat, mak partisipasaun, prevensaun, protesaun no konstrusaun dame.

Planu Asaun Nasionál nee responde ba nesesidade sira neebe kontinua muda kona-ba feto no labarik-feto sira iha Timor-Leste, inklui risku seguransa tradisional no emerjente, impaktu dezastre sira neebe kauza husi mudansa klimátika, dezafiu siberseguransa no kombate tráfiku ema.
Nia hatutan, esforsu prevensaun violénsia bazeia ba jéneru labele limita deit iha instituisaun militár, maibe presiza envolve setór-xave hotu iha dezenvolvimentu nasional, atu partisipasaun feto timoroan sira bele sai realidade iha área hotu-hotu Estadu nian.

Nia mos haksolok ho partisipasaun husi dirijente sira, partisipante Kursu Promosaun Ofisiál Superior, estudante universitáriu sira no militár feto sira. Tuir CEMGFA, partisipasaun hirak nee hatudu katak responsabilidade kona-ba igualdade jéneru no prevensaun violénsia laos responsabilidade husi grupu ida deit, maibe responsabilidade partilhada.

Nia koalia, palestra nee tenke sai espasu ida ba estímulu, diálogu nakloke no troka esperiénsia, hodi hametin komitmentu hamutuk iha prevensaun violénsia bazeia ba jéneru ho rigor, altruizmu no humanidade.Ho lia hirak nee, iha naran Komandu F-FDTL.

Entretantu, palestra nee partisipa husi Ofisiais Jenerál F-FDTL, Komandante Komponente no Unidades sira, Xefe Divizaun no Seksaun, membru F-FDTL, PNTL, IDN, AMN no estudante sira husi Universidade Dili (UNDIL), IOB no DIT.

(jen)

Share it :

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *